Patriarhul Daniel, la hramul Cernicăi: Ce este slava lui Hristos și de ce a fost nevoie să fie arătată
Patriarhul Daniel a participat marți la hramul istoric al Mănăstirii Cernica și le-a vorbit credincioșilor despre slava lui Hristos, motivele pentru care a fost arătată pe Tabor și semnificațiile evenimentului. La final, Părintele Patriarh a fost felicitat cu ocazia împlinirii a 37 de ani de viață monahală.
Sfânta Liturghie de hram a fost săvârșită de un sobor condus de Arhimandritul Nectarie Șofelea, exarh administrativ al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Ce este slava lui Hristos
Referindu-se la cântările sărbătorii, Preafericirea Sa a spus că „slava pe care au văzut-o apostolii Petru, Iacov și Ioan, era slava părintească a Tatălui Ceresc, pe care o împărtășește Fiului Său și Duhului Sfânt cel ce se arată în chip de nor luminos, dar și ucenicilor”.
Dar slava aceasta s-a arătat ucenicilor pe cât li se putea, „adică nu toată, ci adaptată la condiția umană, limitată. Dacă ar fi fost copleșiți de toată slava, n-ar fi rezistat”, a explicat Patriarhul Daniel.
„Slava aceasta a lui Hristos pe muntele Taborului era lumină din lumina cu care era înveșmântat sufletul și trupul primului om, Adam, înainte de căderea lui în păcat, în neascultare. Pentru că el s-a întunecat prin neascultare și a fost scos din raiul fericirii, s-a întrupat Adam cel nou, Iisus Hristos, și a dus la lumina slavei împărăției cerurilor pe cei care cred în El”.
„Deci Hristos ne-a redat slava la care trebuia să ajungă Adam cel dintâi, dacă era ascultător”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
De ce a fost nevoie să fie arătată
„Cântările sărbătorii de azi spun că Iisus a arătat slava lui Dumnezeu celor trei ucenici, ca atunci când îl vor vedea desfigurat de durere pe cruce, atunci când va fi răstignit, să-și aducă aminte de El, de Iisus cel transfigurat, cel preaslăvit cu slavă dumnezeiască, ca să se încurajeze și ca să știe că Cel ce moare pe cruce, moare de bunăvoie și este Domnul Slavei. Și că moartea și învierea Lui sunt voite de El și fac parte din planul de mântuire și îndumnezeirea omului”, a detaliat Patriarhul României.
„Asta a fost intenția și pedagogia înțeleaptă a Mântuitorului Iisus Hristos: de a pregăti pe ucenicii săi atunci când trec prin marea suferință a vederii lui Hristos răstignit pe cruce și a morții lui”.
Schimbarea la Față nu a avut loc în august
Preafericirea Sa a mai vorbit despre istoricul sărbătorii Schimbarea la Față a Domnului și a precizat că evenimentul nu a avut loc în luna august, ci cu 2-3 săptămâni înainte de moartea și învierea Domnului. Părinții care au rânduit sărbătorile în calendar nu au ținut seama de timpul din Evanghelie, ci au fixat sărbătoarea în ziua de 6 august, pentru că a fost data sfințirii unei biserici de pe muntele Tabor.
Părintele Patriarh a explicat că alegerea datei are legătură și cu faptul că luna august este ultima a anului bisericesc, rezervată evenimentelor ultime, iar Schimbarea la Față prefigurează slava celei de-a doua veniri a lui Hristos.
Singura modalitate de a vedea pe Dumnezeu
Părintele Patriarh a notat că atât Moise, cât și Ilie nu au putut vedea fața lui Dumnezeu în timp ce erau pe pământ, dar, la arătarea pe Tabor vorbeau cu El față către față.
„Ei nu au putut vedea fața lui Dumnezeu cât au trăit pe pământ, nici Moise nici Ilie, pentru că încă Fiul lui Dumnezeu cel veșnic nu luase chip de om, dar după ce Iisus Fiul lui Dumnezeu cel veșnic s-a întrupat, a devenit om, ei au putut vedea fața lui Dumnezeu prin fața omenească a lui Iisus”.
„De aceea, singura modalitate de a vedea pe Dumnezeu este fața omenească a Fiului Său care e plină de slavă”.
Fața lui Iisus
Patriarhul Daniel a menționat apoi faptul că evangheliile „nu ne spun ce culoare aveau ochii, ce culoare avea pielea sau tenul Mântuitorului”, deși mai târziu tradiția încerca să descrie fața lui Iisus ca viețuitor între oameni pe pământ.
„Evangheliile au reținut doar atât, fața plină de slavă a lui Iisus: fața lui strălucea ca soarele și hainele lui erau albe ca lumina. Deci aceasta o vom vedea în veșnicie”.
„De aceea nu au spus evangheliile nimic despre culoarea pielii, părului, ochilor, pentru că toate cele legate de materie sunt trecătoare în lumea aceasta. Ceea ce rămâne netrecător este prezența Harului Dumnezeiesc în sufletul omului”.
La final, Patriarhul României a oferit Mănăstirii Cernica mai multe cărți, dar și tămâie naturală de Oman. Starețul mănăstirii, Protosinghelul Vasile Pârjol, l-a felicitat pe Părintele Patriarh cu ocazia împlinirii a 37 de ani de viață monahală. Starețul i-a oferit, din partea obștii, o icoană cu reprezentarea Sfântului Gheorghe de la Cernica și un coș cu flori.
După canonizarea Sfântului Calinic, hramul istoric al Cernicăi, Schimbarea la Față a Domnului, a fost trecut în plan secund. Începând cu anul 2020, aşezământul monahal a reluat serbarea acestui hram, care a fost acordat de Sfântul Ierarh Calinic în 1842 ca urmare a unor lucrări de restaurare.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
H αναδημοσίευση του παραπάνω άρθρου ή μέρους του επιτρέπεται μόνο αν αναφέρεται ως πηγή το ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR με ενεργό σύνδεσμο στην εν λόγω καταχώρηση.
Ακολούθησε το ORTHODOXIANEWSAGENCY.gr στο Google News και μάθε πρώτος όλες τις ειδήσεις.
