„Cu condeiul său ascuţit şi cu inteligenţa sa sclipitoare, părintele Iuliu era totdeauna în fruntea apărătorilor dreptăţii, ai curăţiei şi ai adevărului”, scria Traian Dorz despre Arhimandritul Iuliu Scriban în volumul „Fericiții noștri înaintași”.
În data de 31 mai 1878 s-a născut la Galați Arhimandritul Iuliu Scriban, un mare teolog, misionar de excepție, fiolosof, pedagog, și publicist al secolului al 20-lea.
A studiat la Seminariile din Galați și Iași, apoi la Facultatea de Teologie din București (1898- 1902), unde și-a obținut doctoratul. A urmat studii de specializare la Facultățile de Teologie catolică și protestantă din Strasbourg și la Facultatea de Filosofie din Heidelberg.
A fost tuns în monahism în anul 1904 la Mănăstirea Neamț. Între 1907-1910 a fost slujitor al capelei ortodoxe române din Baden-Baden, Germania, apoi timp de 21 de ani a îndeplinit funcția de director al Seminarului Central din București. Din 1921 până în 1929 a fost secretar de redacție al revistei „Biserica Ortodoxă Română”.
Cunoscător al mai multor limbi străine, a reprezentat Biserica Ortodoxă Română la numeroase conferințe și întruniri ecumenice (Stockholm, Praga, Cambridge. Atena ș.a.).
Publicist
A publicat articole și a susținut predici pe marginea problemelor cu care se confrunta Biserica Ortodoxă Română în prima jumătate a secolului al 20-lea.
În mesajul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la 150 de ani de la înființarea Revistei „Biserica Ortodoxă Română”, Arhimandritul Iuliu Scriban este menționat printre „teologii renumiţi care au consolidat valoarea publicaţiei prin articolele lor”.
Arhim. Iuliu Scriban este așezat alături de Episcopul Melchisedec Ştefănescu, Episcopul Ghenadie Enăceanu, Mitropolitul Irineu Mihălcescu, arhiereul Vartolomeu Stănescu și alții.
De asemenea, acesta este menționat printre colaboratorii de prestigiu ai Revistei Teologice a Mitropoliei Ardealului.
Printre titlurile semnate de Arhimandritul Iuliu Scriban se numără: Manual de Ermineutică Biblică. Pentru uzul clasei a-VII-a seminariale; Şaizeci şi cinci de predici populare premiate de Academia Română; Liberul arbitru şi determinismul și Libera cugetare şi cugetarea liberă.
Din scrierile sale
Arhimandritul Iuliu Scriban a fost unul dintre apărătorii Oastei Domnului, publicând articole apologetice în diferite publicații.
„Orice om de bine, doritor de sporul și curăția poporului nostru, ar trebui să privească cu vie tresăltare vestea fericită despre lucrarea minunată a Oastei Domnului… Aceasta este o mare izbândă pentru înflorirea duhovnicească a Bisericii și pentru binele țării noastre întregi… Binefacerile acestea se revarsă ca o mană cerească asupra întregului nostru popor. Prin nici o altă lucrare omenească nu s-a mai putut face o asemenea operă minunată ca prin aceasta a Oastei Domnului”.
„Se înțelege că noi nu disprețuim nici eforturile altora, care sunt însuflețiți de gânduri nobile pentru poporul și Biserica noastră, dar ceea ce se face prin Oastea Domnului este incomparabil mai mult decât s-a putut face până acum de toți aceștia la un loc”. (Publicat de Arhimandritul Iuliu Scriban în numărul 23 din 1933 al foii Oastea Domnului).
Arhimandritul Iuliu Scriban a trecut la viața veșnică în data de 4 ianuarie 1949.
Sursă foto: public domain