Festivitățile de redeschidere a Catedralei Notre-Dame din Paris
Simbol al arhitecturii gotice europene și monument emblematic al Franței, Catedrala Notre-Dame din Paris a găzduit, în zilele de 7 și 8 decembrie 2024, evenimentele inaugurale care marchează o nouă etapă în existența acestui edificiu impunător, după finalizarea unor ample lucrări de restaurare.
Amplasată în inima capitalei Franței, pe Île de la Cité, Catedrala a suferit un incendiu devastator în ziua de 15 aprilie 2019, în urma căruia autoritățile franceze au propus ca termen cinci ani pentru realizarea proiectului de restaurare și înfrumusețare a Catedralei.
Construcția Catedralei Notre-Dame a început în anul 1163, la inițiativa episcopului Maurice de Sully (†1196), și a durat peste 200 de ani, fiind finalizată în mare parte în anul 1345. Datorită stilului ei gotic, cu vitralii spectaculoase, bolți impunătoare și sculpturi intricate, Notre-Dame a devenit curând un reper al arhitecturii medievale. De-a lungul secolelor, Catedrala a fost martora unor evenimente semnificative din istoria Franței.
În timpul Revoluției Franceze, edificiul a suferit daune considerabile, fiind transformat temporar într-un „Templu al Rațiunii” (1793-1802). Este important de remarcat că, din acest moment, Catedrala va fi trecută din proprietatea Bisericii în proprietatea Statului, beneficiind în secolul al XIX-lea de ample lucrări de restaurare realizate sub coordonarea arhitectului Eugène Viollet-le-Duc.
De asemenea, Catedrala a impresionat în Evul Mediu și continuă să impresioneze prin dimensiunile ei grandioase. Cu o lungime de 127 de metri, o lățime de 48 de metri și două turnuri impunătoare de 69 de metri înălțime, la care se adaugă o fleșă din lemn ce atinge 96 de metri înălțime, edificiul a beneficiat pentru o perioadă îndelungată de statutul de unul dintre cele mai grandioase monumente ale Occidentului.
Prin comparație, putem constata că dimensiunile Catedralei Mântuirii Neamului, construită prin grija și osteneala Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul României, sunt relativ asemănătoare, iar în anumite privințe depășesc dimensiunile Catedralei Notre-Dame din Paris. Cunoscut și sub denumirea de Catedrala Națională, edificiul de la București are o lungime de 126 de metri, o lățime la abside de 67,70 de metri și o înălțime la turla principală (Pantocratorul) de 127 de metri de la cota zero și 149 de metri de la fundație.
Revenind la Catedrala Notre-Dame din Paris, un incendiu devastator a izbucnit la acoperișul acestui monument în 15 aprilie 2019, distrugând o parte semnificativă a structurii. Fleșa din lemn a catedralei s-a prăbușit, iar acoperișul din plumb și grinzile originale din lemn au fost complet distruse. Datorită bolților gotice, structura principală de piatră a rezistat, fapt care a împiedicat colapsul total, însă pagubele au fost considerabile.
După incendiu, restaurarea Catedralei Notre-Dame a devenit o prioritate națională și internațională. Pe de o parte, Guvernul francez a alocat fonduri semnificative, iar pe de altă parte, diverse personalități și organizații din întreaga lume au contribuit la acest efort cu donații substanțiale. Procesul de restaurare a fost unul complex, implicând consolidarea structurii, refacerea fleșei după planurile originale ale lui Viollet-le-Duc și utilizarea materialelor tradiționale pentru a respecta autenticitatea edificiului.
Ceremonia de redeschidere a început în după-amiaza zilei de 7 decembrie 2024. Ea a fost condusă de arhiepiscopul Parisului, Laurent Ulrich, și a reunit un număr de aproximativ 50 de actuali și foști șefi de stat și de guvern, precum și un număr însemnat de personalități din domeniile politic, religios, cultural și economic.
La acest eveniment a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale. Ceremonia a debutat cu ritualul deschiderii porților, în care arhiepiscopul Parisului a lovit simbolic ușile Catedralei de trei ori cu toiagul episcopal, acompaniat de cântarea psalmului 121, Lætatus sum.
Porțile s-au deschis la a treia intonare, marcând redeschiderea oficială a edificiului. Un moment muzical emoționant a fost oferit de frații Renaud și Gautier Capuçon, care au interpretat „Passacaglia” de G. F. Händel, la violoncel și vioară. Pompierii care au luptat împotriva incendiului din 2019, alături de cei implicați în opera de restaurare, au fost aplaudați și onorați în cadrul ceremoniei, moment succedat de alocuțiunea Președintelui Franței.
A urmat apoi ceremonia religioasă, în cadrul căreia arhiepiscopul Parisului a binecuvântat orga mare, complet restaurată. Seara s-a încheiat cu un concert grandios, în care au participat artiști de renume internațional.
A doua zi, duminică, 8 decembrie 2024, arhiepiscopul Laurent Ulrich, înconjurat de aproximativ 170 de episcopi din Franța și din întreaga lume și de 106 preoți catolici din parohiile din Paris, a oficiat mesa catolică, îndată după resfințirea altarului principal.
Redeschiderea Catedralei Notre-Dame din Paris marchează un moment solemn, nu doar pentru acest simbol al istoriei și culturii franceze, ci și pentru comunitatea creștină internațională, care a urmărit cu emoție eforturile de restaurare, precum și evenimentul de resfințire.
Ciprian Costin Apintiliesei
Foto credit: Arhidieceza Romano-Catolică de Paris / Yannick Boschat
H αναδημοσίευση του παραπάνω άρθρου ή μέρους του επιτρέπεται μόνο αν αναφέρεται ως πηγή το ORTHODOXIANEWSAGENCY.GR με ενεργό σύνδεσμο στην εν λόγω καταχώρηση.
Ακολούθησε το ORTHODOXIANEWSAGENCY.gr στο Google News και μάθε πρώτος όλες τις ειδήσεις.
