Limba română „poartă în sine veșnicia și ecoul rugăciunilor noastre, fiind întărită și sfințită de harul și rugăciunea fierbinte a Sfinților, Cuvioșilor, Martirilor și Ostașilor neamului”, a transmis Mitropolitul Petru al Basarabiei sâmbătă, de Ziua Limbii Române.
„Este o zi în care sufletul neamului românesc se îmbracă în ie de sărbătoare, o zi în care cuvântul rostit în graiul nostru străbun devine o punte între generații, o lumină necreată ce strălucește peste veacuri.”
„În această zi binecuvântată, ne adâncim cugetul în noblețea rădăcinilor noastre, în identitatea sfântă pe care am primit-o ca dar de la înaintașii noștri, păstrată și transmisă prin graiul românesc, acest tezaur care a dăinuit peste veacuri, neclintit în fața tuturor încercărilor”, continuă Înaltpreasfinția Sa.
„Românii de pe cele două maluri ale Prutului s-au rugat, au plâns, s-au bucurat și au depășit toate vitregiile vremurilor într-o limbă fără de prihană, o limbă care a răsunat neîncetat în biserici, mănăstiri și în casele credincioșilor.”
„Toți românii din țară și din diaspora mărturisesc măreția poporului nostru prin credința lor, prin valorile strămoșești, prin tradiție și cultură, prin patrimoniul identitar pe care l-au purtat și îl poartă cu demnitate în inimă și suflet”, a mai transmis părintele mitropolit.
„În limba română ne exprimăm dorurile și năzuințele, pentru că în limba română, cuvântul are miros de flori, de pădure, de busuioc și de ape curate, cum spunea cu dor Mihail Sadoveanu.”
„Să păstrăm cu sfințenie această moștenire și să o încredințăm, curată și luminoasă, celor ce vor veni după noi, pentru că ea este comoara cea mai de preț a neamului, este cartea noastră de noblețe și glasul veșniciei românești. Să mulțumim Bunului Dumnezeu pentru darul limbii noastre, această singură patrie reîntregită a neamului românesc, cum spunea Nichita Stănescu, și să o cinstim prin viețuirea noastră în bună-înțelegere, în iubire de neam și Dumnezeu”, îndeamnă Mitropolitul Petru al Basarabiei.
Ziua a fost instituită mai întâi în Republica Moldova, în 1990, în amintirea datei de 31 august 1989, când țara a trecut de la grafia slavonă la cea latină prin votul reprezentanților românofoni din Sovietul Suprem al Republicii Sovietice Socialiste Moldova. A fost un pas major spre declararea independenței republicii în 1991.
Foto credit: Mitropolia Basarabiei