O replică basarabeană a bisericii Mănăstirii Putna va fi sfințită duminică la Ungheni, unul din orașele Podului de Flori din 1990. Din soborul de slujitori vor face parte mitropoliții de pe cele două maluri ale Prutului.
Alături de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei și de Mitropolitul Petru al Basarabiei se va afla Episcopul Antonie de Bălți.
Construcția sfântului lăcaș s-a desfășurat rapid, începând din 2023, sub coordonarea Părintelui Paroh Gabriel-Andrei Gherasă, care este consilier pentru Proiecte, Patrimoniu și Construcții Bisericești la Arhiepiscopia Chișinăului.
Noua biserică, ocrotită de Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, Sf. Gherasim din Kefalonia și Sf. Teofil cel Nebun pentru Hristos, este rodul înfrățirii a două protopopiate de pe cele două maluri ale Prutului: Iași III și Ungheni.
Ea va deservi prima comunitate din Ungheni care face parte din Mitropolia Basarabiei, propunându-și să fie un nou simbol al unității spirituale, identitare și culturale între credincioșii români.
Cei care doresc să participe la sfințire și au nevoie de transport din Iași pot suna la numărul de telefon: +40743050706.
Ce a fost Podul de Flori
Podul de Flori a fost o acțiune din 6 mai 1990, când locuitorii din România au putut trece, între orele 13:00 și 19:00, prin opt puncte de frontieră de pe râul Prut, pentru a se reuni cu românii de care fuseseră despărțiți brusc după ocuparea Basarabiei de Uniunea Sovietică. Unul din punctele de trecere a fost la Ungheni.
„Era o tensiune emoțională de nedescris. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani”, a povestit poetul basarabean Grigore Vieru într-un interviu.
„La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace. Ai mei din Pererâta stăteau încremeniți. Aveau mari emoții și nu îndrăzneau să facă nici o mișcare până s-a aruncat un pererâtean în apă. După el au pornit și ceilalți. S-au întâlnit toți la mijlocul Prutului și au încins acolo, în apă, o horă, lucru nemaivăzut și nemaiauzit nicăieri în altă parte a lumii.”
„De aceea spun că par caraghioși astăzi cei care ironizează Podul de Flori. Nu poate fi ironizată lacrima bucuriei.”
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu