Patriarhul Daniel a primit joi seară patru grupuri de colindători la Reședința Patriarhală. Oaspeții au fost copii de clasa I din București, precum și coruri parohiale din Alba, Suceava, Buzău. Părintele Patriarh a apreciat portul popular al fiecărui grup și le-a vorbit despre Nașterea Domnului.
Ascultând clasicul refren Florile dalbe, flori de măr, Preafericirea Sa a detaliat la ce se referă aceste cuvinte.
„Sfântul Apostol Pavel îl numește pe Mântuitorul Iisus Hristos Noul Adam și pe Maica Domnului Noua Eva, care a reparat greșeala lui Adam și a Evei din Vechiul Testament, de la începutul lumii, și a înnoit lumea. De aceea este foarte important să vedem și legătura care există la români în privința mărului”.
„Pruncul Iisus vine în lume smerit pentru că Adam și Eva prin neascultare au devenit mândri, aroganți, au dorit să fie ca Dumnezeu, fără Dumnezeu și împotriva voinței Lui. Dar Noul Adam, Iisus Hristos, s-a făcut ascultător până la moarte și încă moarte pe cruce, spune Sfântul Apostol Pavel în Epistola către Filipeni, capitolul 2”.
„Această smerită ascultare a Lui Hristos până la moartea pe cruce ne arată că adevărata iubire este iubirea smerită și milostivă, nu iubirea arogantă, mândră și posesivă. Și de aceea la Crăciun se fac daruri, se arată iubire smerită și milostivă, iubire darnică și cel care nu este darnic nu este un om deplin, pentru că însăși viața este darul Lui Dumnezeu pentru oameni”.
Iar între darurile tradiționale, la români, se numără mărul, o bucurie pentru copii, pentru colindători.
„În unele zone ale țării, pomul de Crăciun era împodobit după ce copiii mergeau cu colindatul în tot satul și spre seară ajungeau acasă și nucile le muiau în apă și le rostogoleau în făină ca să devină albe. Și se puneau codițe la fiecare nucă dintr-un chibrit și se lega cu o ață și se punea în brad, în pomul de Crăciun. Și, de asemenea, merele erau legate de codițe și stăteau acolo până după Bobotează, când se scutura pomul”.
„Acum uitați, sunt numai podoabe electrice, nu poți mânca nimic din acestea, ci doar se păstrează până la anul următor”.
„Deci Florile dalbe, flori de măr ne arată că în Iisus Hristos toate roadele, toate fructele se binecuvintează”.
Cum a apărut Pomul de Crăciun
De asemenea, Patriarhul Daniel a explicat cum a apărut Pomul de Crăciun.
„Pomul de Crăciun a fost la început un pom obișnuit, dar el a fost creștinat mai întâi în Occident, în Apus, când un preot romano-catolic a atârnat în pom ostii albe”, a spus Preafericirea Sa și a detaliat că ostiile sunt pâinea nedospită cu care se împărtășesc catolicii.
„Era un pom de brad plin cu ostii din acestea, pâinișoare rotunde, ca să le aducă aminte că Iisus Hristos, prin ascultare, nu numai că ne-a dăruit Pomul cunoștinței binelui și răului, adică biruința asupra păcatului prin sfințenie, ci ne-a dat și Pomul vieții care era în mijlocul raiului; aceasta este Sfânta Euharistie, după cum interpretează Sfinții Părinți”.
„Deci Sfânta Euharistie este Pomul vieții, în care primim pe Însuși Iisus Hristos. De aceea nașterea Mântuitorului s-a făcut în Betleem. Beth-lehem sunt două cuvinte, Beth înseamnă casă și lehem pâine. Casa pâinii, pentru că El va deveni pentru noi Pâinea aceea cerească care dăruiește iertarea păcatelor și viața veșnică”.
„Deci colindele acestea ale noastre, care rezumă credința bazată pe Sfânta Scriptură și pe scrierile Sfinților Părinți, au un simbolism, o frumusețe teologică foarte adâncă. De aceea se fac daruri de Crăciun, mai ales copiilor, dar și oameni normale, săraci, bătrâni, necăjiți, singuri, ca răspuns al nostru la iubirea Lui Dumnezeu Tatăl arătată în pruncul Lui Iisus”.
Vezi mai multe imagini în Secțiunea Foto.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu