„De modul în care viețuiește omul pe pământ în relație cu Dumnezeu și cu semenii depinde viața lui după moarte”, a subliniat Patriarhul Daniel duminică, în cuvântul de învățătură despre pilda Bogatului nemilostiv și a săracului Lazăr.
„Ceea ce ne arată Evanghelia, de fapt, este că judecata bogatului și a săracului Lazăr nu s-a făcut după faptele lor, pentru că Evanghelia nu precizează ce fapte rele a săvârșit bogatul, nici ce fapte bune a săvârșit săracul Lazăr”, a spus Preafericirea Sa.
„Ci judecata lor se face după starea duhovnicească a sufletului lor. Sufletul bogatului era nemulțumitor față de Dumnezeu, sau nerecunoscător, și nemilostiv față de săraci, pe când sufletul săracului Lazăr era răbdător, smerit și nu osândea pe nimeni, nici măcar pe acest bogat care putea să-l ajute și nu-l ajuta.”
„Așa cum spune Sfântul Vasile cel Mare, Dumnezeu nu se uită doar la numărul faptelor bune, ci mai întâi la iubirea cu care au fost săvârșite faptele bune, deci la starea duhovnicească a sufletului”, a continuat Părintele Patriarh Daniel.
Iadul ca vid spiritual și mustrare a conștiinței
„Pentru că starea duhovnicească a sufletului său era o stare de egoism, de autosuficiență, de nemulțumire adusă lui Dumnezeu pentru darurile primite și de indiferență și nepăsare față de suferința săracilor, bogatul singur s-a izolat în singurătatea Iadului.”
„Sfinții Părinții ai Bisericii au interpretat acest foc din Iad nu ca fiind un foc material, ci ca fiind mustrarea conștiinței pentru binele pe care putea omul să-l facă pe Pământ și nu l-a făcut”, a subliniat Preafericirea Sa.
„Este vidul spiritual al sufletului care nu a răspuns iubirii Milostivului Dumnezeu și care nu a fost sensibil la suferința celor din jur. Aceasta este văpaia focului din Iad, adică durerea de a nu fi răspuns la iubirea smerită și milostivă lui Dumnezeu și de a nu fi arătat iubirea smerită și milostivă față de semenii suferinzi de pe Pământ.”
„Iar săracul Lazar, prin răbdare și suferință, suferind boală și sărăcie, prin neosândire și speranță pusă numai în Dumnezeu, a intrat în comuniunea sfinților, în comuniunea celor care au sufletul curat și smerit.”
Sânul lui Avraam simbolizează comuniunea sfinților
„Avraam aici apare ca iubitorul de străini și în sânul lui Avraam săracul Lazăr simte bucuria comuniunii, fericirii drepților care au fost milostivi ca Dumnezeu cel milostiv”, a explicat Patriarhul României.
„Cei care au fost milostivi în timpul vieții se vor bucura de iubirea lui Dumnezeu cel milostiv. Cei care au fost egoiști, răi, nepăsători și neajutători ai semenilor lor nu se pot apropia de Dumnezeu cel nemilostiv, fiindcă nu au adunat iubire milostivă în sufletul lor în timpul vieții pământești.”
„Evanghelia (acestei duminici) ne îndeamnă la milostenie, ea este o pregătire pentru perioada Postului Nașterii Domnului, care începe în 15 noiembrie. Iar Sfântul Evanghelist Luca arată că bogații nu se vor mântui decât dacă sunt milostivi față de cei săraci și neajutorați”, a încheiat Părintele Patriarh Daniel.
Părintele Patriarh Daniel a participat duminică la Sfânta Liturghie oficiată la Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” al Reședinței Patriarhale.
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu